FOAMETE „ZERO”
Încep acest articol, primul din viața mea de „reporter”, cu sentimente amestecate.
Sunt fericit! Sunt fericit că am părinți care mă iubesc necondiționat, că sunt sănătos, că am prieteni cu care mă pot juca, dar mai ales că am ce mânca! Da, sunt fericit că nu mi-e foame! Un lucru în aparență banal, însă în realitate o problemă globală a omenirii.
V-ați gândit vreodată câți copii suferă sau chiar mor zilnic din cauza lipsei de hrană sau a sărăciei?
Nivelul foametei în lume este atât de puternic, încât circa 795 de milioane de oameni au de suferit. Unul din patru copii sub 5 ani are o greutate corporală sub limitele normale, iar circa 9% din copiii din aceeași categorie de vârstă nu ajung la o înălțime normală, acest fapt sugerând un nivel ridicat al subnutriției
În România mai mult de jumătate dintre copii (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale U.E. fiind de 28%, iar suficiența resurselor alocate pentru educație, sănătate și protecție socială adâncește vulnerabilitatea copiilor în zonele defavorizate. De departe, cele mai afectate de foamete rămân statele regiunilor Asia – Pacific și Africa sub-sahariană.
Problema foametei în lume este pe lista obiectivelor de dezvoltare globală a Națiunilor Unite. Astfel, până în anul 2030 se dorește îndeplinirea Obiectivului Global nr. 2 „sfârșitul foametei, dobândirea siguranței alimentare și a îmbunătățirii nutriției și promovarea agriculturii sustenabile”.
Aceasta problemă a omenirii afectează îndeosebi țările devastate de conflicte ( India) și dependente de exportul de bunuri, precum și țările afectate de calamitățile naturale (Etiopia – fenomenul El Nino – creșterea anormală a temperaturii la suprafața Oceanului Pacific în anumite zone, care determină seceta pronunțată în unele regiuni și inundații în altele).
Ziua de 16 octombrie – Ziua mondială a alimentației – recunoscută de aproximativ 130 de țări din lume, este singura zi când sunt dezbătute public problemele privind alimentația la nivel mondial. Prea puțin pentru această temă foarte importantă pentru oameni, mai ales că foametea este în creștere, preponderent în mediul rural, unde viața unora dintre ei depinde de agricultură. Vedem foarte bine că schimbările climatice din ultima perioadă afectează din ce în ce mai mult culturile, atât la nivel național, cât și mondial.
Este datoria noastră, a fiecăruia dintre noi, să căutăm soluții. Poate încurajarea comerțului cu produse autohtone ar fi o soluție sau evitarea cumpărării alimentelor în cantități mari, ori evitarea campaniilor de marketing care te îndeamnă să cumperi mai mult decât ai nevoie, în special produse perisabile. Risipa anuală de alimente ajunge la 88 de milioane de tone în U.E., potrivit unui studiu realizat la nivel european. Aceasta înseamnă 173 kg de alimente irosite per cap de locuitor.
31% din mâncare produsă sau comercializată în SUA ajunge la gunoi
50% dintre consumatorii români risipesc lunar 25% din totalul producției alimentare
Datele sunt îngrijorătoare și poate ar trebui să fim mai chibzuiți, să ne gândim mai mult înainte de a umple coșurile în supermarketuri sau de a arunca alimente. Studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetățenilor români se duc zilnic pe cumpărarea de alimente.
Întotdeauna este nevoie să conștientizăm că, poate, undeva într-un colț uitat de lume, un copil plânge de foame, iar oamenii trebuie să fie solidari în lupta împotriva foametei !!!
Închei acest articol cu speranța că am tras un semnal de alarmă și mă semnez,
Un copil fericit!!!