Foametea realitatea sumbră a lumii noastre
de Badea Bianca și Spînu Dragoș
Haideți să privim spre Uniunea Europeană şi spre Națiunile Unite care au realizat analiza lipsei alimentelor în lume. Ban Ki-moon (fost Secretar General al Organizației Națiunilor Unite) într-un comunicat spunea: “Într-o lume a abundenţei, nici o singură persoană nu trebuie să fie înfometată” şi totuși câtă lume suferă din cauza lipsei de alimente şi care sunt motivele acestei stări de fapt? Numãrul celor care suferã de foame a crescut în ultimii trei ani, dupã ce ani la rând a fost în scãdere, aratã un raport al Națiunilor Unite. Peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. Alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar încă 1,3 miliarde de oameni sunt supraponderali. Datele apar în cel mai recent raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) din anul 2018. 70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură, mai arată documentul.
Aceasta este realitatea lumii noastre și din acest motiv, Obiectivul Global Foamete “zero” al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă promovează colaborarea, la nivel mondial, pentru a asigura întregii populaţii din toate colţurile lumii accesul la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă. În acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane. Tocmai de aceea, obiectivul Foamete “zero” are în vedere o abordare pe termen lung în vederea formării unei societăţi incluzive şi paşnice.
OBIECTIVUL 2: FOAMETE „ZERO” țintește eliminarea foametei și asigurarea accesului oamenilor, în special al celor săraci și vulnerabili și al copiilor, la hrană sănătoasă și suficientă, tot timpul anului, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția și contribuie la menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și care îmbunătățesc în mod progresiv calitatea terenurilor și solului.
În prezent, solul, apele, oceanele, pădurile şi biodiversitatea sunt într-un proces rapid de degradare. Schimbările climatice pun şi mai multă presiune pe resursele de care depindem, crescând riscurile asociate cu dezastre precum secetă sau inundaţii. Cu toții știm cât de ușor este să lași un fruct să se strice sau o pâine să se învechească şi apoi să o arunci sau să renunţăm la consumarea alimentelor uitate în frigider. Apa consumată pentru creșterea culturilor, fertilizatorii și carburanții utilizaţi în producție și transport conduc la emisia de gaze de seră, iar mâncarea putrezește la groapa de gunoi. Și acestea înainte de a calcula banii pe care îi risipim pe alimente pe care nu le mâncăm niciodată.
Haideți să facem un un apel de conștientizare! Haideți să facem un pas pentru a opri risipa alimentară, să oprim sărăcia și să construim un viitor mai bun pentru planeta noastră. Risipa alimentară se referă la tonele de alimente care ajung anual la gunoi, în timp ce milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. Reducerea risipei alimentare poate contribui la eradicarea foametei. Datele statistice arată că anual cantitatea de mâncare aruncată la gunoi ajunge în unele locuri la peste o sută de kilograme/persoană. Între cauzele identificate pentru această situaţie se numără strategiile de marketing gândite pentru a stimula cumpărarea de produse prin diverse oferte. Şi în agricultură se face risipă, ca urmare a unor practici cum ar fi abandonarea pe câmp a unei părţi a recoltei de cereale după trecerea gloriei, utilizarea produselor nevândute pentru hrana animalelor, utilizarea pentru compost a fructelor şi legumelor care nu corespund cerinţelor de calibrare.
Într-o lume care numără peste 7 miliarde de oameni, propria noastră acțiune pozitivă ni se poate părea o picătură într-un ocean, dar lucrurile nu stau așa. Consumul responsabil de alimente ar putea să aducă schimbare în viața noastră și a planetei noastre.
Priviți în jurul vostru și spune-ți de ce oamenii cumpără mâncare pe care apoi o aruncă, de ce consideră că masa plină de Paște înseamnă să gătești mult, să mănănci până nu mai poți si apoi ce rămîne să arunci la gunoi? V-ați întrebat de ce în perioada sărbătorilor oamenii pleacă cu coșurile pline și dacă îi întrebi de ce au cumpărat atâtea produse nu știu să iți dea un răspuns clar. E ciudat cumpăram atât de multe , iar magazinele sunt închise doar o zi.
Vedem rafturile hipermarketurilor cum se golesc ,iar coșurile de cumpărături sunt prea mici pentru listele de cumpărături cu care vin înarmați oamenii. Ai impresia că mâine nu vei mai găsi nimic de mâncare, ori cumperi azi ori mâine nu mai ai ce,iar în parcări maşini cu portbagaje inţesate de sucuri, de fructe , de legume , de lactate , de carne şi tot ce mai este prin magazine util sau nu vin sărbătorile trebuie să ”luăm”. Risipim foarte multă mâncare și asta se vede prin cotainerele de gunoi care sunt pline şi în jurul mişună de câini fără stăpâni care le și păzesc .
Câți dintre noi au donat din ce au cumpărat unui om al străzii sau unui bătrân necăjit care privește spre rafturile pline și nu are bani căci pensia abia îi ajunge pentru medicamente? Cred că ar fi bine să o facem !
Știu veți spune că nu noi decidem, veți spune ca nu suntem prea mici pentru a realiza schimbarea, însă vă rog să încercați să faceți un efort și să conștientizați cum putem schimba lucrurile. Autoritățile spun că ”Schimbarea stă în noi” și noi trebuie să fim primii care schimbăm lucrurile prin simplul fapt ca ne facem cumpărăturile responsabil,discutăm cu prietenii nostri și le vorbim despre această problemă cu care se confuntă societatea, nu irosim mâncarea căci irosirea ei înseamnă de fapt irosire banilor noștri.
Dacă nimic din toate aceste lucruri nu vă convinge gândiți-vă câtă poluare produc resturile alimentare , gândiți-vă că reducând risipa reducem deșeurile care îngropate sau depozitate generează emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Așadar combaterea risipei alimentare înseamnă, în primul rând, combaterea foametei în lume, dar are și o contribuție semnificativă la schimbările climatice. Chiar nu ne pasă că ne otrăvim planeta?
Îmi vine în minte sunetul sumbru al sirenelor de la salvare cares s-au tot auzit zile acestea și care au purtat in spitale reci si insalubre oameni care au facut abuz alimentar, care au mâncat in ziua de Paște cât pentru un an și au ajuns să petreaca pe patul de spital, iar masa plina cu de toate a ajuns intr-un tomberon. Mă întreb de ce înteleg unii că și consumul de alimente se face cu ”limită”?
Să nu uităm ca marile magazine contribuie la risipa alimentară prin ”reduceri”, produse care expiră la prețuri reduse la jumătate sau produse unu+unu, astfel consumatorii sunt tentați să cumpere mult și nu consumă în termenul de valabilitate al produsului și atunci sigur vor arunca produsele. Deci te rog cumpără doar ceea îți trebuie și alege porțiile mici și atenție la promoții – cumpãra numai dacã vei și consuma, altfel vei contribui la risipă !
Considerăm că este timpul să regândim modul în care ne cultivăm, distribuim şi consumăm mâncarea căci alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii. Dacă nimic din toate acestea nu te-a convins să consumi responsabil te rog să te gândești dacă tu pământenule poți să vezi cum Pământul moare și nu faci nimic, sau poți să te alături nouă celor care vrem să-l salvăm?
Lupta contra risipei alimentare este o urgenţă. Cumpărând alimente cu chibzuinţă, salvăm planeta. Dacă nu ai timp pentru a te implica mai mult, poți începe schimbarea de la tine, niciodată nu e prea târziu. Dacă nouă nu ne pasă atunci cui?Haideți să consumăm conștient și responsabil!
Mulţumim tuturor celor care vor să facă diferenţa!
